Andrei Marga: „Am sentimentul lăuntric că vom adera la Schengen în toamnă”

Ministrul de Externe, Andrei Marga, a declarat, sâmbătă, la Realitatea TV, că are „sentimentul lăuntric” că România va adera la spațiul Schengen parțial în această toamnă, existând sprijinul Franței, însă decizia se va lua în funcție de organizarea referendumului.

Marga a precizat într-o emisiune că în privința raportului CE privind MCV sunt multe țări membre UE care „leagă” acest raport de aderarea la spațiul Schengen.

Ministrul de Externe a susținut că rămâne „de actualitate” varianta în care aderarea României la spațiul Schengen să se realizeze parțial în această toamnă.

„Ideea aderării în două trepte, deci în această toamnă spre iarnă cu frontierele maritimă și aeriană și în primăvară cu frontierele terestre, această soluție propusă la origini de Germania, agreată de Franța, sau în orice caz, asupra căreia au căzut de acord, soluția rămâne valabilă. Până la această oră reprezentanții Franței au spus că ei merg pe această soluție, urmează să vedem în zilele viitoare care este opinia de la Berlin”, a declarat Marga.
El a mai precizat că luni se va afla la Bruxelles și va încerca că discute și cu ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, pentru a vedea care este opinia „cea mai nouă a Germaniei” în acest caz.

„Pot să vă spun așa, ca un sentiment lăuntric, cred că vom merge pe această soluție, cred că pe ea se va merge, evident se va urmări derularea cu corectitudine a referendumului și apoi se va lua decizia”, a mai spus ministrul de Externe.

Ministrul Justiției, Titus Corlățean, a afirmat, joi seară, la Digi 24, că se fac demersuri politico-diplomatice pentru a se menține decizia de aderare a României la Spațiul Schengen în septembrie, demnitarul urmând a se întâlni și a discuta cu omologii săi la Consiliul JAI.

Președintele suspendat Traian Băsescu a declarat, miercuri, că este mulțumit de progresele înregistrate în raportul CE în legătură cu modernizarea sistemului judiciar și că Olanda ar fi renunțat la opoziția sa privind aderarea României la Schengen dacă nu ar fi apărut partea din raport privind statul de drept.

Presa internațională a abordat pe larg criticile dure emise de Comisia Europeană în raportul său privind MCV pentru România, subliniind că acesta compromite clar eforturile Bucureștiului și Sofiei de a adera la spațiul Schengen.

Președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat, miercuri, în prezentarea raportului privind MCV, că România a făcut un pas înapoi de pe buza prăpastiei, dar că trebuie să-și respecte angajamentele, situația urmând a fi monitorizată, iar un nou raport va fi adoptat în acest an.
Înaltul oficial european a asigurat că va fi monitorizată în continuare „cu mare atenție” evoluția din România și respectarea angajamentelor asumate de către premierul Victor Ponta pentru reinstaurarea respectului pentru statul de drept și independența sistemului judiciar.

Barroso a arătat că evenimentele din ultimele trei săptămâni din România au fost o sursă de îngrijorare pentru Comisia Europeană și UE, iar acestea „au zdruncinat” încrederea în România.

„Politicienii nu trebuie să încerce să îi intimedeze sau să îi atace pe judecători înaintea deciziilor care ar putea să nu le convină, iar componența Curții Constituționale nu poate fi schimbată peste noapte”, a subliniat Barroso.

Raportul Comisiei Europene, dat publicității miercuri la Bruxelles, arată că în cursul acestor cinci ani au existat perioade de progres și de regres, momente în care cooperarea a funcționat bine și momente în care mecanismul s-a confruntat cu atitudini ostile și a întâmpinat rezistențe. Prin urmare, prezentul raport recunoaște progresele globale înregistrate de la aderare.

„Cu toate acestea, prezentul raport este adoptat într-un moment în care se pun întrebări importante legate de respectarea statului de drept și de independența sistemului judiciar din România. Progresele globale trebuie evaluate în contextul unei recunoașteri sociale mai ample a unor principii esențiale cum ar fi statul de drept și independența actului de justiție, ca parte a echilibrului puterilor într-o democrație care funcționează în mod corespunzător. Un sistem judiciar funcțional și independent, precum și respectarea instituțiilor democratice sunt elemente indispensabile pentru existența unui climat de încredere reciprocă în cadrul Uniunii Europene și pentru a câștiga încrederea cetățenilor și a investitorilor”, consemnează documentul citat.

Comisia Europeană consideră că măsurile adoptate recent de Guvernul României generează preocupări serioase privind respectarea principiilor fundamentale. Aceste măsuri au fost luate într-un sistem politic excesiv de polarizat, în care neîncrederea dintre entitățile politice și acuzațiile sunt o practică obișnuită; totuși, acest context politic nu poate explica natura sistematică a mai multor acțiuni. Deși anumite acțiuni pot fi explicate parțial de această polarizare politică, acțiunile respective ridică îndoieli serioase privind angajamentul față de respectarea statului de drept sau privind modul în care este înțeles statul de drept într-un sistem democratic pluralist. Contestarea la nivel politic a unor decizii judiciare, subminarea Curții Constituționale, răsturnarea unor proceduri stabilite și eliminarea unor mecanisme-cheie prin care puterile în stat exercită controlul asupra activității celorlalte puteri pun sub semnul întrebării angajamentul guvernului de a respecta statul de drept și independența controlului jurisdicțional. În special, Comisia este extrem de îngrijorată de informațiile privind manipulările și presiunea care afectează instituțiile și membrii sistemului judiciar și care, în cele din urmă, au un impact grav asupra întregii societăți, consemnează documentul CE.

Deși prezentul raport analizează ultimii cinci ani în ansamblu, potrivit CE, controversele actuale reprezintă o amenințare gravă la adresa progreselor realizate până acum și ridică întrebări serioase în ceea ce privește viitorul reformelor deja lansate. Prin urmare, prezentul raport conține recomandări specifice pentru a răspunde situației actuale și pentru a sprijini restabilirea respectării principiilor care stau la temelia democrației europene.
Uniunea Europeană de astăzi se caracterizează printr-un grad ridicat de interdependență. Statul de drept este una dintre valorile fundamentale ale UE și există un puternic interes comun pentru acesta, fapt reflectat în interesul opiniei publice din România față de aceste chestiuni, se arată în raport.